Mic esantion din "Mama Noapte". Free demo.

"Am fost arestat impreuna cu toti ceilalti din casa. Am fost eliberat in mai putin de o ora, multumita, cred, interventiei Zanei-Mele-Bune. Locul unde am fost retinut atat de putin era un birou fara nici o denumire din Empire State Building.
Un agent m-a coborat cu un lift si m-a scos afara in strada redandu-ma fluxului vietii. Am facut poate cincizeci de pasi pe trotuar, apoi m-am oprit.
Am inghetat.
Nu sentimentul de vinovatie ma inghetase. Ma auto-educasem sa nu incerc niciodata acest sentiment.
Nu infricosatorul sentiment al pierderii suferite ma inghetase. Ma auto-educasem sa nu ravnesc la nimic.
Nu detestarea mortii ma inghetase. Ma auto-educasem sa ma gandesc la moarte ca la un prieten.
Nu furia sfasietoare impotriva nedreptatii ma inghetase. Ma auto-educasem sa accept ca pentru fiinta umana a cauta recompense si pedepse drepte era totuna cu a cauta acul in carul cu fan.
Nu gandul ca nimeni nu ma mai iubea ma inghetase. Ma auto-educasem sa ma descurc fara dragoste.
Nu gandul ca Dumnezeu era neindurator ma inghetase. Ma auto-educasem sa nu astept nimic de la El.
Ceea ce ma inghetase era faptul ca nu aveam absolut nici un motiv s-o pornesc in vreo directie anume. Ceea ce ma pusese in miscare si ma facuse sa trec prin toti acesti ani searbazi si lipsiti de sens fusese curiozitatea. Acum pana si ultima ei palpaire se stinsese.
Cat timp am stat acolo ca inghetat, n-am idee. Daca aveam sa ma mai misc din loc vreodata, altcineva trebuia sa-mi furnizeze motivul.
Si cineva a facut-o. Un politist m-a urmarit o vreme cu privirea si apoi a venit la mine si m-a intrebat:
- Va simtiti bine?
- Da, i-am raspuns.
- Stati aici de foarte mult timp, remarca el.
- Stiu, am zis eu.
- Asteptati pe cineva? m-a intrebat el.
- Nu, i-am raspuns.
- Nu credeti ca ar fi mai bine sa va continuati drumul? mi-a spus el.
- Da, sa traiti! am zis eu.
Si mi-am continuat drumul."

Poate nu e cel mai bun fragment, dar daca nici acum nu sunteti convinsi ca Vonnegut e un must-read, va recomand calduros o supradoza de Diazepam. Sau macar o musaca facuta de mine. A bientot!

Update: Nu, nu m-am contrazis cu ultima fraza. Ideea e ca pana si-un fragment slabut semnat K.V. e destul de convingator. N-am vrut sa va dau mura-n gura unul bun, in speranta ca veti avea curiozitatea sa le descoperiti singuri si sa le savurati dintr-un platou tiparit. Ca-i mai romantic sa frunzariti o carte si sa-i auziti paginile fosnind, decat sa click-uiti pe-un blog si sa va-ntrerupa din 5 in 5 minute ba messu', ba antivirusu', ba mai stiu eu ce altceva. Pai n-am eu dreptate, ca-ntotdeauna? ;;)